Sinagoga din Focsani

Amintiri

<<Eram deja elev al vechiului si renumitului liceu “Unirea” din Focsani si incepeam sa aud despre “Macabi”, ca o organizatie de sport pentru tinerii evrei. Depre familia Macabeilor si Hanuka am invatat in orele de istorie a evreilor, cand se compensau orele de religie ale colegilor crestini, ore la care noi nu participam.

Jucam fotbal (ca orice baiat) si ma uitam cu admiratie cum vreo cativaadolescenti se chinuiau sa practice boxul. Cu chiu cu vai s-a adunat un mic fond si unul din baieti (Ficu Israel – Sareii) a plecat la Bucuresti si s-a intors ca invingator (l-am asteptat cu totii la gara) fluturand o pereche de manusi de box, cumparate de la “Mociornita”. Mai tarziu am inceput sa jucam tenis de masa (cu ZozoBeldner, printre altii) , ce incerca scrima ( aveam o sala la un subsol), iar pentru vara aveam un teren, unde se practica gimnastica la aparate, se juca tenis si volei, cu o echipa meritoasa (cu Sami Lupu, Victor Cioarna,Herman Nadler si altii)ajungand prin 1929-1939 fruntasa pentru Macabi din Romania. Echpa de juniori, al careicapitan eram(cu Juma Lupu, SicuBeldner, TicaReisners.a), a fost prima clasata in orasreusind sa invingem (era prin 1933) echipa tinerilor legionari, sustinatori activi ai noii sectii a “Garzii de fier”. I-am batut pe terenul lor, galeria lor fiind mult mai puternica decat a noastra(prea putini de-ai nostri s-au incumetat sa ne insoteasca) si am iesitmandrii pe poarta, cu capul sus,dar cu frica in san sa nu fim si noi batuti.

Tot prin Macabi se sprijinea colecta de bani pentru KerenHayesod, mergand in echipe de cate doi la locuintele si magazinele catatenilor evrei, sa golim cutiile-pusculitele albastre, cu Maghen David pe ele. Erau si situatiineplacute, cand, deschizand cutia nu gaseam nimic si posesorul ei, oarecum rusinat, scotea din buzunar niste bani si ni-i dadea,probabil mai mult decat ar fi fost inauntru.

Anii au trecut, activitatile sportive s-au redus. Unele numai in timpul verii, in vacanta scolara. Numarulinteresatilor a scazut si mai tarziu, prin legile rasiste, Macabi n-a mai existat si nu a mai prins viata, decatdupa 1944, pana la desfiintarea lui de catrecomunisti.  >> - Anonim

<<Ca elev al Liceului "Unirea", seria absolventilor din 1934, eram, dupa examenul de capacitate deci din clasa IV-a, in cele doua clase paralele :A si B. in total 8 evrei.

La A : Herscovici Izidor (Izu- avocatul Vranceanu), Emil Weinbach (Emil Balteanu- stomatolog) si Zilberstein Emil (devenit om de afaceri)

La B, afara de mine erau: KornblumFroim (Dr. Florin Sacareanu- medic, al carui tata avea un atelier "fabrica" de umplut sifoane), Leibovici Mauriciu (Marcel, medic pediatru, de la "Pomul de cafea'' ), PincuA.Saul (Sergiu Patrascu, farmacist, din Familia Aron,vinari) si Zummer Josef (Iosi-inginer.Tatal cu o pravalie in Piata Moldovei (ulcele,strachini, cani s.a.)

Dintre toti eu sunt ultimul supravietuitor, Majoritatea au murit in Israel. Eram toti elevi buni, sarguinciosi, n-a ramas nici unul repetent, doar 2 au fost intr-un an, corijenti. Din A). Stiam ca de acum si in viitor, ca studenti, indiferent unde, vom razbate, nu prin nume si interventii, ci doar prin invatatura. Sa fim printre cei din frunte. Dar am avut nenorocul sa ne fie, uneori amarate zilele, in ultimii 4 ani de scolaritate, avand la Matematica, pe profesorul Costache Diaconescu. Mediocru in predare si comportare, antisemit si om rau. Ne era si diriginte. Anul scolar, incepea- ca si acum- la 15 septembrie.

Era vremea Sarbatorilor noastre: RoshHasana si IomKipur, cand eram scutiti de a merge la scoala. In prima sau adoua zi,dupa revenirea in clasa, in fiecare an, ne scotea pe cei 5 la tabla, ne punea cate o intrebare din cele explicate ( noi invatasem din carte dar nu era de ajuns) si ne expedia in banciinaugurand fila virgina a catalogului cu nota 3. O indreptam noi, terminand trimestrul cu media 5-6.

Dupa vreo 25 ani, intr-un week-end la Focsani, amicul av. Sami Lazar care mainsotea, a abordat pe strada un om batran, aplecat din spate si cu o sacosa cu ceva alimente.Era domnul Diaconescu si laintrebarea daca ma mai tine minte, a dat un raspuns, oarecum sovaelnic:" Da.A fost un elev bun"! Am adus doar o farama, un exemplu, din viata tinerilor din comunitatileevreesti,pana sa ajunga ceva si cineva.Multi au reusit si de aceia nu ne e rusine cu "Aliaua" romana.desi a mers cu "talpi de pasla"  >> - Dr. George Manescu (alias Gica Mintzer. Familia- magazin cu articole de menaj, in str.Mare, in Munteni)

Istoricul evreilor vranceni

Inceputurileasezarilorevreiesti

·         Primele dovezi ale existenţei evreilor în Focşani dateazā din sec.17.

·         In acei ani funcţiona ca rabin al oraşului rabinul Nathan Neta Hanover. Acesta a scris “IAVAN METZULA” (Iadul grecesc) despre tulburārile şi interdicţiile anti-evreesti din anii 1648-1649. O altā carte care meritā a fi amintitā este “ŞA’AREI ŢION” care conţine poezie cu caracter religios, de asemeni un dicţionar ebraic-german-latin cât şi alte scrieri, care l-au fācut cunoscut.

·         Se cunoaşte existenta unui cimitir evreiesc în partea moldoveanā a oraşului (Str. Bahne), care s-a închis pe la jumātatea secolului 18.

·         In anul 1797 evreii aveau o sinagoga. In timpul rāscoalei greceşti împotriva turcilor în 1821, oraşul a fost ars de rāsculaţi. Cu aceastā ocazie au avut loc şi manifestāri anti-evreieşti, soldate cu victime.

·         In 1859, comunitatea evreilor din Focşani numāra 1855 de suflete. In aceastāperioadā, viaţa comunitarāevreiascācontinuāsā se dezvolte şi sā se organizeze.

·         In 1866 s-a deschis o şcoalāevreiascā, dar dupā trei ani s-a închis din cauza împotrivirii cercurilor religioase. Incepesā funcţioneze organizaţia LEV EHAD("O singura inima ")pentru ajutorarea bātrânilor, orfanilor, elevilor sāraci.

·         In 1874 şcoala se redeschide şi are 200 elevi. In 1888 numārul elevilor a crescut la 300, iar în 1897 comunitatea deschide douā şcoli: una de fete şi alta de bāieţi. Cea de fete s-a construit din donaţia bancherului Wilhelm Schleyer, focşenean originar din Viena.

·         In 1885 începe sā funcţioneze o grādiniţā de copii, din iniţiativa şi donaţia lui Sigismund Gottfried. In oraş şi-a desfāşurat activitatea profesorul şi scriitorul Israel Teller.

·         In 1896 se construieşte Sinagoga Mare şi lângā el - alte douā temple mai mici, precum şi un abator ritual pentru pāsāri.

·         In anul 1900 s-a abātut asupra României o secetā grea in urma careia mulţi evrei din Focşani au emigrat în Palestina sau in America. In acest an a început sāaparā în oraş ziarul antisemit “SANTINELA”, condus de marea antisemitāTiţa Pavelescu.

·         In 1910 s-a declarat în Focşani boicot împotriva comercianţilor evrei. Erau atunci în oraş 245 negustori evrei dintr-un total de 600 negustori. Tot în Focşani a apārut şi ziarul “RATIUNEA” al cārui sprijinitori au jurat sā nu cumpere nimic “de la jidani".

·         Tot odatā oraşul începe sādevinā un centru de activitate sionistā. In februarie 1912 Focşaniul primeşte vizita lui Nahum Sokolov însoţit de Dr. JaakovNacht, pentru a lua parte la aniversarea a 30 de ani de la Congresul Sionist de la Focşani din 1881.

·         In 1923 apare publicaţia localā "TORŢA", care aducea populaţiei evreieşti ştiri din viatacomunitāţii, educaţia tineretului etc.

·         In 1924 apare un alt periodic local, "UNIREA". In sfârşit trebuie amintitā şi publicaţia "ACŢIUNEA NOASTRĀ" care apare în 1923.

·         In luna martie a anului 1925 a avut loc la Focsani procesul conducātoruluimişcārii fasciste “Garda de Fier” Corneliu Zelea Codreanu. Cu aceastā ocazie, bande antisemite au devastat 300 case evreieşti şi şcoli, iar la Templul cel Mare au fost sparte geamurile şi mobilierul distrus.

·         Cutremurul care a avut loc în noiembrie 1940 a produs avarii şi la unele temple. Conducerea antisemitā a oraşului, pretextând cā acele temple reprezintā un pericol public, le-a dārâmat cu ajutorul maşinilor. Un alt templu mare care rāmāsese aproape întreg a fost incendiat, iar pompierii oraşului nu au fācut nimic sā-lstingā. Cu greu au reuşit câţiva evrei sā salveze din foc carti de Thora.

·         In timpul rāzboiului a funcţionat în oraş un liceu evreiesc (8 clase). Majoritatea evreilor au fost luaţi la muncā obligatorie. Antisemitismul domnea in Focşani ca şi în toatā ţara.

Contributia membrilor comunitatiievreiesti la dezvoltarea orasului:

Membrii comunitatiievreiesti din Focsani au construit fabrici si uzine reusind sa-si aduca o contributie importanta la dezvoltarea orasuluiincainaintea izbucnirii Primului razboi mondial.

Ei au oferit locuri de munca si si-au vandut produsele in oras si chiar in afara lui, in toata Romania. De cealalta parte, situatiaindustriasilor evrei care au reusit in afaceri a intarit antisemitismul cetatenilor din orasimpotriva membrilor comunitatii.

Vom enumera in continuare cateva din cele mai importante afaceri ale membrilor comunitatiievreiesti din vremea aceea.

 Fabrici si industrii:

"TesaturaFocsani" Una din cele mai mari si importante  fabrici industriale din oras intre anii 1920 si 1940, fabrica textila in care lucrau aproximativ 200 de angajaticetateni ai orasului.

Tesatoria "fratiiKahane"- in fabrica lucrau aproximativ 30 de lucratori femei evrei si ne-evrei.

Tesatorie si tricotaje - proprietatea lui Feldman si Handman (1938) - aveau 43 de lucratori, cetateni ai orasului.

Fabrica de sapun si lumanari - "STEAUA": In fabrica lucrau aproximativ 20 de cetateni ai orasului , fiind in proprietatea d-lui Herman Waitzman ( fost presedinte al comunitatii intre anii 1940 - 1942

Firme comerciale:

"La pomul verde"- Manufactura, proprietatea domnului BerlGrinberg

Benzinaria in centrul orasului, langapiata de masini, proprietatea lui Hanina Bercovici.

Ceasornicarii - In proprietatea : Isack Davidescu, Mendel Bobi Rozenstain, Saines David ,Anghenomen Iulius, Meier Gigell si "Regulatorul"

"La Vulturul de Aur" – Magazin de stofe de croitorie

Banci : In anul 1848 a fost infiintata la Bucresti banca "MarmoroschBlank" in proprietatea domnilor IakovMarmoros si MauritiuBlank. Banca "MarmoroschBlank" a avut un numar de 20 de agentii, una dintre ele functionand in orasulFocsani, fiind prima banca care a functionat in orasulFocsani.

Banca "Focsani"-  Aceasta banca oferea imprumuturi tuturor cetatenilororasului.In anul 1929 in timpului recesiunii economice din Romania, banca a dat faliment.

Restaurante:

Restaurantele evreiesti reprezentau locul de distractii pentru familiile orasului, in special sambata seara si in serile de vara in general. Restaurantele cu gradina  erau in permanenta pline. Pentru a-si atrage clientii, proprietarii restaurantelor invitau orchestre speciale.

Printre ele se numarau : Terasa "Regal", "Sotir si Bentin”, "La Napoleon" , "Galateanu" , "La Hanu' Balan".

Magazine:

"Magazinul Popular" - Magazin mare de galanterie si manufactura pe strada Mare , proprietatea lui Haim Rozenberg, apoi dupa moartea acestuia in anul 1933 (aproximativ)magazinul a trecut in proprietatea fiilor Godel - Gustav si StrulLicaRozenberg.

Alte magazine : "La Moara de Aur”, "Magazin de delicatese", "La pomul de cafea"  , BacaniaGruper ,Bacania Mare a lui Spigelman,libraria "Lumina" .

De mentionat numele pictorului MoritzGrinberg care cu talent si maiestrie a executat toate firmele si reclamele in orasulFocsani.

In 1919, Herman Steiner a deschis primul cinematograf in oras, cinematograful “Regal”.Acesta a reprezentat o distractie noua pentru toata populatiaorasului ,mai ales pentru elevi si tineret.Acolo rulau filme romantice si comedii: “ Dama cu camelii”, Ana Carenina”, “Stan si Bran “ ,” Moartea in vacanta”, avand un succes enorm.

Hotel "Bristol" - Primul hoteldin oras. A fost infiintat in anul  1913 de catreMeirKoffler. Hotelul se afla in apropierea bancii "Focsani" si a cofetariei " Napoleon" pe strada Mare.

Sinagogi

Sinagoga reprezinta centrul vietii religioase a comunitatii; a avut un rol foarte important in viata culturala evreiasca, un loc de invatatura a istoriei judaismului.

In timpul sarbatorilor, sinagogile erau pline de membrii comunitatii care se adunau sa participe la rugaciuni si sa canteimpreunacu cantorul frumoasele melodii. Femeile aveau locuri la balcon. Ele veneau cu capul acoperit si ascultau rugaciunea. In sinagoga se oficia Brit Mila, Bar-Mitzva,logodne si cununii , evenimente vesele si triste petrecute din viatacomunitatii.

In anul 1698 este pomenita existenta unei sinagogi ce functiona de multa vreme in Focsanii Moldovei;

In anul 1800 a avut comunitatea inca o sinagoga pe str. Cotesti.

In anul 1854 se construieste o noua sinagoga care va fi distrusa de cutremurul din 19.08.1894. In locul acesteia s-a construit Templul coral in anul 1896. Templul coral a fost o realizare foarte importanta, cladit in stil modern, cu bogate ornamentatii, obiecte de cult si candelabre stralucitoare.

In anul 1896 se aflau in comunitatea Focsani 6 sinagogi . Pe langa acestea functionau si cateva case de rugaciuni.

LangaSinagoga Mare erau doua sinagogi (case de rugaciuni), abatorul pentru pasari si langa el brutaria de azima de paste. Aceasta curte spatioasa, cu cele 3 lacasuri de cult pe care le adapostea, era punctul central al vietiievreiesti din Focsanii de odinioara.

Alte siganogi din oras au fost: Templul mic , Sinagoga Birjarilor, Sinagoga Croitorilor, Sinagoga Ahai va Reai. Sinagoga Breslasilor, este singura care a mai ramasdupa 1940, pe str.Oituz no.4 si functioneaza si astazi pentru comunitatea locala.

Faptul ca fiecare breasla avea sinagoga ei arata ca membrii se simteau mai bine in interiorul societatii lor.  Sinagoga din str. Gr.Balcescu a fost distrusa de incendiu si recladita.S-a numit Sinagoga Noua.

Presa evreiasca la sfarsitul sec. XIX si inceputul secolului XX

Aparitia presei evreiesti in comunitatea din Focsani a fost un fenomen care subliniaza nivelul cultural si intelectual ridicat al populatieievreiesti. Ziarele au trezit interes si au avut mare influenta asupra opiniei publice. S-au publicat rubrici din toate domeniile:pentru negustori, pentru evenimente publice si chiar petitorie etc. Ziarul reprezenta adresa la intrebarile cu privire la educatie, la conducerea scolilor, programul de invatamant si altele. Membrii comunitatiistiau sa scrie si sa citeasca, iar procentul de tineri intelectuali era in continua crestere.

1."STINDARDUL", a careiredactie avea adresa "Strada Mare a Unirii", nr.8, apareasaptamanal. Scopul declarat al ziarului era: "Incurajareaemigrarii evreilor din Romania in Tara Sfanta".

 Ideea emigrarii nu este de natura religioasa, ci social- economica, nu e o idee de inducere in eroare ci ea este fructul gandirii unor oameni intelectuali, curajosi si cinstiti. Evreii, gata sa se consacre la munca campului in Palestina, au nevoie de un ziar care sa difuzeze ideea muncii agricole, care sa apere interesele emigrantilor in tara noua.

2. In 17.02.1923 a aparut"TORTA" al carui scop declarat era sa lupte contra aspectelor negative care existau in randurileconducatorilorcomunitatiievreiesti din Focsani. Ziarul avea si o "rubrica a cititorilor" in care apareaureclamatii. Acestea erau indreptate contra impozitelor grele percepute de comunitate, taxa de taiere rituala, contra presedinteluicomunitatii, care era si responsabil cu scolile.

 Citam din ziar: "Presedintelecomunitatii este departe de viata evreiasca, dispretuieste valorile culturale evreiesti...."  de aceea ziarul TORTA chema la o adunare generala de protest la Templul Coral in ziua de 17.12.1923.

3. Un alt ziar, "UNIREA", care a aparut in 24.02. 1924 era un ziar de polemica indreptatimpotriva ziarului "TORTA". Ziarul "UNIREA" era de partea presedinteluicomunitatii care vroia sa fie ales pentru inca o cadenta. Intru-un articol de fond el arata toate realizarile lui:doua scoli, spital inzestrat cu aparatura medicala, un cimitir bine ingrijit, precum si ajutor material si medical pentru saraciiorasului. Intre cele doua ziare "TORTA" si "UNIREA" s-a stins demult lupta pentru alegeri a comunitatii din Focsani.

Primul congres sionist 1881

Primul congres al tuturor Uniunilor  Sioniste din Romania pentru colonizarea Eretz Israelului a avut loc la Focsani in urma cu 123 de ani, in 30-31 decembrie 1881, cu participarea a 56 de delegati, reprezentanti ai 33 de organizatii locale care reprezentau aproximativ 70,000 de mii de activisti - o treime din evreii din Romania, doi redactori, trei reporteri de ziare si oaspeti de seama. Acest congres din 1881, primul de felul lui, cu 16 ani inaintea primului Congres Sionist de la Basel din 1897, a avut o mare influenta asupra evreilor din Romania, iar lucrarile lui au starnit ecouri puternice si in afara Romaniei.

Congresul a hotarat ca solutia pentru rezolvarea problemei evreiesti din Romania este emigrarea in Israel si colonizarea agricola, crearea unei vieti noi evreiesti, independente.  Congresul din Focsani a fost un fenomen nou in istoria poporului evreu. Ecourile lui scot in evidenta cotitura serioasa in modul de gandire a evreimii romane si est-europene in problema emigrarii in Israel .

Hotararile Congresului au inceput a fi puse in aplicare in anul 1882 cand au venit in Israel pionierii evrei care au intemeiatoraseleRoshPina si ZichronIaakov, printre ei si 3 familii din Focsani (Israel Sehter, Alter Vainstoc-Filderman si Itzhak Aaron Apelboim).

Congresul din Focsani a fost primul de acest fel din istoria poporului evreu, care si-a pus ca obiectiv crearea unui stat in Tara lui Israel.

In anul 1902 are loc la Focsaniinca un congres sionist pe tara, cu scopul raspandirii si intaririi ideii nationale si activitatii pentru Alyia in Israel.

Dezastrul vaporului Struma 24.02.1942

Duminica , 7 Decembrie 1941, au plecat prin gara de  vest a Bucurestiului  769 emigranti evrei-romani, cu trenul spre Constanta, printre ei aflandu-senumerosicetateni ai orasuluiFocsani.La Constanta , ei au fost obligati sa stea in gerul iernii, 4 zile si 4 nopti in vagoane inghetate. Pentru a putea fi controlati, li s-a permis sa plece doar cu 20 kg.

La 11 Decembrie 1941 s-au urcat pe vaporul ”STRUMA” (care a fost construit in anul 1866 pentru  transport de  animale) care trebuia sa-i aduca in Tara Sfanta.La 14 Decembrie 1941 au ajuns aproape de Bosfor si un vapor turcesc l-a condos la portul Istambulului,unde pasagerii au fost pusi in carantina doua zile.Dupa doua luni si jumatare , pe un vas inghetat in portul Istambulului , flamanzi si bolnavi, ei isiasteptausalvarea.La 22 Februarie 1942, “STRUMA” a fost scoasa din port si lasata 8 km.in mijlocul marii.

S-a auzit o explozie mare si vasul a inceput sa se scufunde in fundul marii cu pasangerii si cu tot echipajul in apele Marii Negre in apropiere de malul Turcesc , langaIstambul.(24.2.1942).

“STRUMA” avea la bord  769 emigranti  tineri, parinti si copii ,care veneau din Romania spre Palestina.

Acest episode a fost cea mai mare tragedie in istoria emigrarii clandestine evreiesti. Struma face parte din suferinta evreilor romani care vroiau sa vina si sa traiasca in tara lor.Din cei 769 emigranti a ramas in viata un singur supravietuitor,  Stoler, care a fost gasitjumatateinghetat si salvat.

Introducere

                                               

Despre comunitatea evreieasca pe scurt

Pe malurile Milcovului, evreii sunt atestati documentar înca din secolul al XVII-lea. În Focsanii moldovenesc se pomeneste existenta unei sinagogi la 1698 si a unui cimitir la 1691. Dupa Unirea din 1859, evreii reprezentau în jur de 20% din populatiaFocsanilor, adica 1855 suflete. De-a lungul existentei sale, comunitatea evreiasca a avut patru cimitire, din care doua sunt practic imposibil de localizat în teren, unul se gaseste într-o stare deplorabila, iar altul, in CrîngulPetresti, abia a inceput sa fie restaurat. Pe 30-31 decembrie 1881 a avut loc, la Focsani, Congresul Sionist al cărui preşedinte de onoare a fost rabinul Focşaniului Moshe Halevi Golding. De acest Congres se leagă ideea fondării statului Israel. 

„Comunitatea din Focşani avea 6 sinagogi în 1896. Trei ani mai târziu, evreii reprezentau 25% din populaţia oraşului. În a doua parte a sec XIX lea s-a deschis şi prima şcoală israelită, iar modernitatea aduce o creştere a importanţei comunităţii în viaţa economică a oraşului. Este şi epoca pătrunderii ideilor sioniste, Focşanii fiind un centru al sionismului est european. Creşte numărul sinagogilor, iar discrepanţa socială în interiorul comunităţii evreieşti devine din în ce mai evidentă prin maniera în care se construiau sinagogile pentru săraci şi cele pentru bogaţi”, spune Mircea Rond, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Focşani.

În pragul celui de-al Doilea Război Mondial comunitatea evreiască deţinea 5 şcoli, o grădiniţă, un liceu cu 188 de elevi şi 20 de cadre didactice. În aceeaşi perioadă existau 5439 de evrei, 12 sinagogi, 4 rabini şi 7 cimitire în tot judeţul, 2 instituţii de binefacere, un azil, o cantină şi un dispensar.

 Întemeiata pe reguli şi convingeri puternice de convieţuire, evreimea îşi ducea viaţa oarecum diferit, mai ales când venea vorba despre locaşurile care îi “asigurau” într-un fel legăturile cu divinitatea. Astfel, evreii se năşteau şi erau botezaţi în sinagogile proprii şi erau îngropaţi în cimitirele lor.

 Pana în 1947, evreii au jucat un rol de prim ordin în viata sociala, economica si culturala a orasului. Dupa aceasta data, majoritatea populatieievreiesti a emigrat în Israel. Acum, comunitatea din Focsaninumara mai putin de 60 de persoane de varsta a treia si activitatea acestora graviteaza în jurul sinagogii din zona Pietii Moldovei.

„După cel de-al doilea război mondial, în urma a două valuri masive de emigrări în Israel, respectiv în  1949 şi 1950-1951 populaţia evreiască din Focşani se înjumătăţeşte. Regimul comunist a diminuat şi mai mult numărul evreilor, astfel că preponderent au rămas persoanele vârstnice ce nu au avut temeritatea de începe o nouă viaţă”, mai precizează Mircea Rond.